Faceți căutări pe acest blog

joi, 24 martie 2016

Meritocraţie



Rotunzi cu epoleţi şi cu renume,
Ne dăm cu meritocraţia un nou nume.
Ne fluturăm prin faţă o poveste,
Pe care, nici n-o credem că mai este.

Aud mereu de meritocraţie.
Zice că merit ce-mi e dat să fie.
Dar n-ascultăm din inimă doar glasul
Ce ne şopteşte că iubirea e răspunsul.

Ne-mpiedecăm de standarde, tipare,
Uităm că suntem fiinţe milenare.
Şi că avem puterea de a ne crea destinul
Şi nu suntem aici, ca să ne mulţumim cu chinul.

Iubirea nu-i pe merit, nu se dă ca premiu,
Ca să-ţi dai seama, nu trebuie să fii geniu
Ne este dar, cu ea venim în viaţă,

Chiar dacă, încă mai vedem în ceaţă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

filozofii

Mi-am spus să iubesc, Să iubesc cu avânt Și-acum rătăcesc  În discernământ! Mi-am spus să m-arunc Fără frică, cu tot, În b...