Intenţie, bine-ai venit!

Intenţionez:

Să stau acum mai mult cu mine,

Să mă ascult, să mă-nţeleg,

Să rătăcesc prin stări divine,

Să mă ascund, să mă culeg.

Să îmi simt răsuflarea vie,

Să-mi mângâi inima cu-alin,

Şi peste pleoapa mea să fie,

Doar bucurii, fără suspin.

Să mă-ntregesc din parti divine,

Ce-am rătăcit prin infinit,

Aşa să împlinesc destine,

Ce la-ntrupare am primit.

Şi-apoi să ma ridic „voinică”,

Să luminez. Un far în zare,

Pe drumul ce-am pornit de „mică”,

O stea. Mereu strălucitoare.

Fără pretenţii şi iluzii,

Realitatea – e virtuală,

Şi, fără să mai fac confuzii,

Privesc - piatra filozofală!

Aşa gândesc la ceas de noapte,

Când mă privesc în infinit,

Şi mă ascult doar printre şoapte,

În tăcerea – ce m-anvăluit.

Cu ochii-chişi găndesc la toate,

Ce-acum am redescoperit,

Au fost şi sunt de-actualitate,

Doar că – un pic mai diferit!

Respir încet în ritmul vieţii,

Ce-mi umple inima zglobie,

De fericirea tinereţii,

Cu multă, multă bucurie.

Abandonată-n întregime,

Completă cum m-am regăsit,

Iubirea ce din suflet vine,

O înmulţesc necontenit.

Eu, doar exist pe firul vieţii,

Şi experimentez din plin,

Ce-aduce boarea dimineţii

Şi urcă-ncet pe cer senin.

Deschid iar ochii şi-n privirea

Ce din lăuntru a pornit

Se vede altfel omenirea,

Hm, şi, doar o clipă m-am oprit!

I-aşa frumos, iubire-s toate,

Şi-n TOTUL iar m-am regăsit,

De vrei, să ştii – orice se poate,

Intenţie, bine-ai venit!

Pe culmi semeţe urcă Viaţa
În ascensorul ei Iubirea
Grăind iar - Bună dimineaţa!
Veniţi, ne-aşteaptă Nemurirea!

Îndrăgostiţi

Adolescenţi îndrăgostiţi,

Ne-ascundem să nu fim zăriţi,

Trăind sărutul fericirii,

De ochii goi ai omenirii.

Şi împletim cu pasiune,

Doar în această dimensiune,

Un suflet între două trupuri,

Tu şi cu mine peste timpuri.

Sfios, ţinându-ne de măna,

Iar hotărâm ca împreună,

Să ne păstrăm etern momentul

Şi să trăim aici - prezentul!

Cu mult mai multă bucurie,

Noi ştim din nou că va să fie,

Căci de aici ne pregătim 

Vrednici - mereu să o primim!

La malul mării

În vals, pe val de mare,

cu îngeri şi dorinţă,

îngemănând adâncuri

trăite-n nefiinţă,

Perpetuu eu şi tu

în lumea noastră mare,

din infinit mereu, 

zburăm doar - către soare.

În strălucirea lui,

ce veşnic va să fie

pe cerul de azur -

eternă armonie.

Să pot să scriu în stele,

mereu că - Te iubesc

şi tot mai mult de tine,

acum mă-ndrăgostesc.

Cu fiecare clipă

ce trece peste noi,

rămân a ta iubire...

La mal de mare,

noi!

Toamnă aurie

Cu recunoştinţă şi bucurie,

 TE IUBESC VIAŢA!

Mi-a-mpletit în cosiţe toamna,

Belşugul vârstei aurii,

Şi îmi şopteşte acum doamna,

Când eu te chem, tu, ai să vii!

Mi-a spus că de mult îmi vorbeşte,

Numai că, eu n-am auzit,

C-aş fi ştiut cum se iubeşte,

Fără să am de suferit!

Şi, a mai amintit pe dată,

Fără regrete să păşesc,

Cu mine să fiu împăcată,

Că-n viaţă, scopul mi-l găsesc!

De acest drum - îmi povesteşte -

Pe care l-am ales grăbit,

Să nu fiu tristă sufleteşte,

Nu e nimic că am albit!;)

Numai aşa îmi dădeam seama,

Pe calea pe care-am pornit.

Şi, ca să pot să-mi înving teama,

Experientele-au venit!

Şi iar mă mângâie pe frunte,

Cu vântu-i blând de răsărit,

Aşa e viaţa! Vii grăunţe,

Şi de-aici pleci desăvârşit! ;)

Razboinica Luminii

Hm... iubita ta, de-ai ştii, din fire,

A fost războinică-n neştire!

Până ce tu ai fost al ei...

Şi-atunci, au apărut... scântei;)

Şi-iubirea-aceasta minunată

Ce tu i-ai oferit pe dată,

A ajutat-o să-nţeleagă,

Căci doar, iubire-i ce ne leagă,

De-atunci, şi-acum, şi-n veşnicii.

De aceea-ţi mulţumeşte, ştii!

Că-i eşti bărbatul mult visat,

Ce viaţa-ntreagă i-a schimbat.

În bine şi în bucurii,

Minune sfântă, de ai ştii...

Cât de frumos te mai iubeşte!

De-atunci, tot timpul ea zambeste. ;)