Trăiesc acum în clipa nemuririi
Şi vreau iar Soarele Iubirii,
Vreau mângâierea palmei tale
Şi limpezimi dulci ca de mare.
Iar îmi doresc prea multe
Acum când triste-s toate,
Ce-a mai rămas din ele
Să mai primesc se poate?
Clipa ca veşnicia ca să te am aproape,
Să-ţi văd în ochi surâsul
De cer senin şi bun.
Când peste toate cele
Se aşterne vântul rece
Şi strigătul tăcerii e mai profund acum,
E mai presus de toate ca Viaţa-mi APARŢINE
Cu totul şi cu toate ce am mai bun în mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu