Eter

Aud vântul chemându-mă

Şi-ascult gândul bătând

Aripi fluturându-mă

Versul tremurând.

Simt soarele arzându-mă

Văd suflarea trăind

Polen scuturându-mă

Înfloresc scânteind.

Cred luna visându-mă

Şi-al ei zbor fremătând

Sunt magia trăindu-mă

Nimic renăscând.

Respir

Despre inspiratie,

S-o pun in ecuatie,

Mi-au tot povestit,

Astrolog vestit,

Maestru cu minte, 

Ca sa iau aminte,

Sa o folosesc,

Fiindca nu gresesc.

Sa ma-ncred in ea,

Ca e vocea mea,

S-o iau ca atare,

Sa ii dau crezare,

Cand ea imi vorbeste,

Viata ma traieste.

Zbor nedefinit,

Caci sunt infinit,

In acord ritmic,

Totul si nimic.

Analog

Iti sunt asemeni tie

Am tot ce ai si tu

Din germeni reinvie

Viata mea tabu.

Ne-asemanam si-n vise

Avem intentii mari

Destinele proscrise, 

Sunt in esente tari.

Chiar si in diferente

Suntem in analog

Traim experiente 

In vesnic dialog!

Fluturi

Simți fluturi în stomac

Și spui că-i bucurie!

Vezi fluturi peste tot.

Nu crezi că-i nebunie?

Ai fluturi chiar și-n cap,

Îi vezi cum se transformă.

Din târâtor cu puf,

În viziuni iau formă.

Se-nalță către cer

Cu aripi vii din Soare.

O clipă vrei în plus,

Să simți a lor splendoare!

Mă-ntreb de-ai tăinui

O trecere lucidă,

În tihnă-ar dăinui

Secretul ei de-omidă?