Just for you #love

Ne-am întâlnit din întâmplare

Şi i-am furat trei sărutări

Aş vrea să-l strâng în braţe tare

Să stăm aşa până în zori.

Am pus în rimă sentimentul

Ce din adânc m-a săgetat

Şi-am imortalizat momentul

În inimă l-am imprimat.

Un ger năpraznic mă conservă

Imună sunt la ce-i în jur

E bine, că nu se observă

Profit din plin de-al meu sejur.

Mă-ntorc în noapte iar în vise

Acolo unde vreau şi pot

În fanteziile permise

Să mă abandonez de tot.

Te las cu bine-acum, iubire,

Să ne vedem cu bine iar

Căci mă cufund în amăgire

Şi nu-i deloc familiar.

Ca o carte deschisă ‪

Să citeşti printre rânduri

Deloc nu e greu

Ca o carte deschisă

E sufletul meu!

În misterul ce-l vezi

Eşti proiecţia tu

E uşor să creezi

Hai încearcă acum!

Nu-i nevoie să-ţi pui

Întrebări cu răspuns

Hai, priveşte-ne adânc

Înc-un pic şi-ai ajuns!

Dacă totuşi insişti

Căutării să-i ceri

Mai fidel să priveşti

Sentimentul de ieri!

Doar un instrument ‪

"Ce poate fi mai minunat de-atât?"

Grăiesc şi nu aştept răspuns

Rămân în energia ei încât

Doar să întreb, îmi este de ajuns.

Este un instrument ce-l folosesc

Să-mi calibrez emoţia mereu

Atunci când aşteptările lipsesc,

Să te abandonezi, deloc nu este greu

N-am să îţi spun mai mult, acum te las,

Să fii mai curios şi îndrăzneţ,

Şi ascultându-ţi al inimii glas

Pe calea vieţii să păşeşti semeţ!

Din iubire de Sine

Iluzia de lipsă de iubire,

Este creată şi pătrată-n fire.

Şi căutăm că rătăciţi pe lume

Să fim iubiţi, îndrăgostiţi anume.

Suntem iubire, totul e iubire,

Cum poate asta fi o amăgire

Ce ne împinge în a căuta

Iubirea să ne-o dea altcineva?

Îl aşteptăm pe făt frumos cu stea în frunte,

Ileana cosânzeana, pe niciunde!

Ne pierdem vremea-n a ne degrada

În loc să ne iubim, cum vrem s-o facă altcineva!

Acestea au soluţia în Sine

Dacă atenţie le dăm cum se cuvine,

Şi-atunci când împăcaţi cu noi, vom defila

Viaţa în #LuminaIubireBucurie o vom afla!

"filosof peste bord"

Muza mea "filosofeste"

Experienţe din belşug,

Prezentate-artisticeste,

În rime ce line curg.

`````

Pe-o pânză de păianjen

Încerc să cos safire

Şi măsurând în stanjen

Stau să îmi ies din fire.

Cum naiba de se face

Că totul are preţ?

Chiar şi ce se desface

Se umple cu dispreţ.

Povestea asta-i veche

Ne ţine-n compesare

Şi-i floare la ureche

Când îţi ieşi din tipare.

Când în perseverenţă

Pui bază solidară

Te-mpiedici de esenţă

Te pierzi prin pânza rară!

De parte...

Când stai între cuvinte

Auzul îmi dă pace.

Şi văzul nu mă minte

Te simt fără de ace.

Îţi ascult răsuflarea

Ce-mi tulbură tăcerea,

Îmi şuieră mişcarea

Te-aduni de nicăierea.

Îmi freamătă simţirea

Te caut în zadar,

Ne-nfruntă omenirea

Miracolul în dar.

Dor târziu

Între pereţii reci de gheaţă
Respir adânc, încerc să-nviu,
Nu e o bună dimineaţa
Raman in pat până târziu.

Pupila mea percepe vălul,
Culorile-i sunt încă vii,
Urechea îţi percepe suflul,
Trezeşte-mă din agonii!

Sub plapumă, încă în viaţă,
Magia-ncerc s-o regăsesc,
Îmi amintesc de-o altă viaţă
În care nu te mai găsesc...

O altă EU

Mi-am luat adio de la “lume”,
Îmi iau adio de la voi,
Vă las, frumoşii mei, anume
Să înţelegeţi ce vreţi voi.

Mi-am luat adio de la “mine”,
Nu plec, aşa cum aţi crezut,
Rămân, aşa cum se cuvine,
Doar că, o iau de la-nceput.

Mi-am luat adio-n bucurie,
Şi mă găsesc cum am dorit,
În noianul cu armonie
Mă reîntorc necontenit!

Cuantic

Dacă timp n-ar exista,
Tot, odată s-ar petrece,
Şi-n haos am persista,
IeriAziMaine n-ar mai trece.

Timpul dacă îl urmezi
E răspunsul la-ntrebare
De înveţi să-l controlezi,
Ai Puterea ca atare.

El în Univers e cheia,
Nelipsit e în ecuaţii
Împreună cu femeia
Sunt scântei în taina vieţii.

Creierul, cu el aparte,
Din totul şi din nimic,
Cât îl foloseşti e parte
În procesul alchimic.

Viaţa din celulă-apare,
Se divide, clasifică,
Totu-i experimentare,
În expansiuni se mişcă.

Doar în sincronicitate,
O secundă e intensă,
Asta nu e noutate,
Totul e în recompensă!