Noaptea-n straie de matase,
Portativ de vise coase,
Să plutești pe-a lor aripă,
De visare ca-ntr-o clipă.
Printre note muzicale,
Îngerii îți dau târcoale,
Și la stele te ridică,
Galaxii ei îți dedică.
Alb-galuie, luminoasă,
Luna, e pe cer mireasă,
Stelele-n alaiul ei,
Toate strălucesc scântei.
Și mai au un strai anume,
Care le fălesc în lume,
Doar în somnul lin cu ele,
Te desprinzi de toate cele.
În dezmirdul făra seamăn,
Întâlnești un suflet geamăn,
Și fuzionând pe dată,
Te-ntregești ca altădată!
Integrat și plin de Tine,
Ai Puterea și-ți e bine,
Totu-n jur e Bucurie,
Nu mai e alegorie!
